Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente forme de cancer, atât în România, cât și la nivel mondial. Vestea bună este că, spre deosebire de multe alte afecțiuni oncologice, acesta poate fi prevenit sau depistat în stadii incipiente prin screening, iar colonoscopia joacă rolul central în acest proces.
Mulți pacienți amână această investigație din teamă, din jenă sau pur și simplu pentru că „nu au niciun simptom”. Tocmai aici se ascunde pericolul: cancerul colorectal se dezvoltă adesea ani întregi fără semne evidente, iar atunci când simptomele apar, boala poate fi deja avansată. În acest articol vă explicăm, pe înțelesul tuturor, ce presupune screeningul, cum decurge colonoscopia și de ce această investigație salvează, la propriu, vieți.
De ce este atât de important screeningul
Majoritatea cancerelor colorectale nu apar „peste noapte”. Ele se dezvoltă lent, de-a lungul mai multor ani, pornind de la polipi — mici excrescențe benigne ale mucoasei colonului. O parte dintre acești polipi se pot transforma, în timp, în tumori maligne.
Aici intervine forța screeningului: dacă polipii sunt descoperiți și îndepărtați la timp, transformarea lor în cancer este oprită înainte să înceapă. Iar dacă o tumoare există deja, depistarea ei într-un stadiu incipient înseamnă un tratament mai simplu, adesea minim-invaziv, și șanse de vindecare semnificativ mai mari. Mai multe despre această afecțiune găsiți pe pagina dedicată cancerului de colon.
Ce este colonoscopia și cum se desfășoară
Colonoscopia este o investigație endoscopică prin care medicul examinează direct interiorul colonului și al rectului, cu ajutorul unui tub subțire și flexibil prevăzut cu o cameră video. Investigația se efectuează de regulă cu sedare, astfel încât disconfortul pentru pacient este minim.
Marele avantaj al colonoscopiei față de alte metode este că nu se limitează la diagnostic: dacă în timpul examinării sunt identificați polipi, aceștia pot fi îndepărtați pe loc (polipectomie), iar din orice zonă suspectă se pot preleva biopsii pentru examen histopatologic.
Pregătirea pentru colonoscopie presupune un regim alimentar special cu câteva zile înainte și administrarea unei soluții de curățare a colonului, conform indicațiilor primite de la medic. O pregătire corectă este esențială pentru ca examinarea să fie completă și concludentă.
Cine ar trebui să facă screening și când
Recomandările generale de screening vizează persoanele fără simptome, tocmai pentru a depista boala înainte ca aceasta să se manifeste. Orientativ:
- persoanele de peste 45–50 de ani — ghidurile actuale recomandă începerea screeningului în acest interval de vârstă, chiar în absența oricărui simptom;
- persoanele cu istoric familial de cancer colorectal sau de polipi — screeningul începe de regulă mai devreme și se repetă mai frecvent;
- pacienții cu boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă) — necesită supraveghere endoscopică periodică;
- persoanele cu sindroame genetice predispozante — necesită un program de supraveghere personalizat, stabilit împreună cu medicul;
- persoanele cu factori de risc legați de stilul de viață — fumat, consum crescut de alcool, obezitate, alimentație săracă în fibre și bogată în carne procesată.
Dacă rezultatul colonoscopiei este normal și nu există factori de risc suplimentari, investigația se repetă de regulă la un interval de aproximativ 10 ani. Intervalul exact este însă stabilit de medic, în funcție de rezultat și de profilul individual de risc.
Ce alternative de screening există
Colonoscopia nu este singura metodă de screening, însă rămâne standardul de referință. Alte opțiuni includ:
- testul imunochimic fecal (FIT) — detectează sângerările oculte din scaun; este simplu și neinvaziv, dar un rezultat pozitiv trebuie întotdeauna urmat de colonoscopie;
- colonografia CT („colonoscopia virtuală”) — examinare imagistică a colonului; nu permite însă prelevarea de biopsii sau îndepărtarea polipilor;
- sigmoidoscopia flexibilă — examinează doar porțiunea terminală a colonului.
Important de reținut: orice rezultat anormal la aceste teste conduce, în final, tot la colonoscopie. De aceea, pentru mulți pacienți, colonoscopia directă este alegerea cea mai practică.
Semne și simptome care nu trebuie ignorate
Screeningul se adresează persoanelor fără simptome. Dacă aveți însă oricare dintre manifestările de mai jos, nu mai vorbim despre screening, ci despre o evaluare diagnostică ce trebuie făcută fără întârziere:
- sânge în scaun sau sângerări rectale;
- modificări persistente ale tranzitului intestinal (constipație sau diaree care durează de câteva săptămâni);
- dureri abdominale persistente sau crampe;
- senzația de evacuare incompletă după scaun;
- scădere în greutate fără o explicație evidentă;
- oboseală accentuată sau anemie descoperită la analize.
Aceste simptome nu înseamnă neapărat cancer — pot avea numeroase alte cauze, precum hemoroizii sau tulburările funcționale. Singura modalitate de a ști cu certitudine este consultul medical.
Ce se întâmplă dacă se descoperă ceva
Dacă la colonoscopie se identifică polipi, aceștia sunt de regulă îndepărtați chiar în timpul investigației și trimiși la examen histopatologic. În majoritatea cazurilor, povestea se încheie aici, cu recomandarea unei supravegheri mai atente în anii următori.
Dacă se confirmă o tumoare malignă, urmează etapa de stadializare (investigații imagistice) și stabilirea planului de tratament în cadrul unei echipe multidisciplinare — chirurg, oncolog, radiolog, anatomopatolog. Tratamentul chirurgical al cancerului de colon și de rect se poate realiza astăzi, în multe situații, prin tehnici minim-invazive (robotice sau laparoscopice), atunci când acest lucru este adecvat din punct de vedere oncologic — detalii găsiți pe pagina de chirurgie colorectală. Despre abordarea chirurgicală a cancerelor digestive puteți citi și pe pagina de chirurgie oncologică.
Dacă ați primit deja un diagnostic și doriți o evaluare suplimentară a opțiunilor de tratament, puteți solicita o a doua opinie medicală — inclusiv complet online, pe baza documentelor medicale existente.
Când trebuie să consultați medicul
Programați o evaluare medicală dacă vă aflați în oricare dintre situațiile următoare:
- aveți peste 45–50 de ani și nu ați făcut niciodată o colonoscopie;
- aveți rude apropiate diagnosticate cu cancer colorectal sau cu polipi;
- ați observat sânge în scaun sau modificări persistente ale tranzitului intestinal;
- ați primit un rezultat pozitiv la testul de hemoragii oculte;
- ați fost diagnosticat cu polipi sau cu o tumoare și doriți să discutați opțiunile de tratament.
Concluzie
Colonoscopia rămâne una dintre puținele investigații care pot preveni efectiv apariția unui cancer, nu doar să îl depisteze. Câteva zeci de minute de examinare, o dată la câțiva ani, pot cântări enorm pentru sănătatea dumneavoastră pe termen lung.
Dacă doriți o evaluare chirurgicală sau aveți un diagnostic care necesită tratament, Prof. Univ. Dr. Florin Graur vă stă la dispoziție la Cluj-Napoca. Puteți programa o consultație sau puteți opta pentru o consultație online, de oriunde v-ați afla. Telefon: 0729 362 867.
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.